ți-ar aduce bucurie și plăcere să ieși dimineața din casă să te plimbi sau alergi prin pădure, să iei micul dejun râzând alături de oameni, să lucrezi în biroul cu vedere la infinit?
ți-ar aduce bucurie și plăcere să ieși dimineața din casă să te plimbi sau alergi prin pădure, să iei micul dejun râzând alături de oameni, să lucrezi în biroul cu vedere la infinit?
Cum face concret un om de 40, 50 sau 60 de ani să perceapă clar valoarea și sensul vieții sale de zi cu zi, într-un sistem comparativ și competitiv care-i arată că valorizează preponderent zonele care se încadrează în norme și nișe de oportunitate?
Încheiam articolul anterior cu enunțarea unei presupuneri: “Ființa umană are oportunitatea să cunoască reperele Vieții și să se acordeze cu ele, dacă învață să privească adânc, larg, cuprinzător.” Ar putea fi aceasta o paradigmă-far, care ghidează societatea în vremuri încețoșate, luminând o cale de navigare printre cântecele de sirenă ale Odiseei ființei umane? “Acea cale… Continuă lectura Repere ale Vieții